Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: Slicker KKK – Kluj Kapitală KulturalăPublicat de doho in 13 iunie 2011
Grosso modo există două Clujuri: unul multicultural și tolerant etnic, celălalt naționalist și segregat. Adesea, balanța înclină spre al doilea Cluj și este motivul pentru care apar în contrapondere afișe bine gândite de genul „KKK – Kluj Kapitală Kulturală”. Exemple de rasism și naționalism sunt destule care să declanșeze astfel de gesturi de gherilă civică locală ca imaginea de mai sus care s-a răspândit pe net și pe străzile Clujului, dar mă voi limita la două: inscripția de lângă statuia lui Matei Corvin și existența a 2.000 de romi la Pata Rât, considerați sub-oameni de autoritățile locale. 1. Inscripția ce pornește de la un citat din istoricul român naționalist Nicolae Iorga – „Biruitor pretutindeni, învins numai la Baia, de propriul sau neam, când încerca sa învingă Moldova nebiruită” – este falsă în afirmații. Falsitatea provine din faptul că cel cunoscut românilor sub numele de Matei Corvin avea unele rădăcini „românești”, dar cu siguranță cele „ungurești” prevalau. Folosesc astfel de denumiri cu ghilimele pentru că națiunile (sau neamurile) la care face referire Iorga erau în proces de constituire, de aceea maxima lui Iorga era contrafactuală. Plăcuța este montată pe 10 decembrie 1932, de membrii Centrului Studențesc Petru Maior din universitatea clujeană, în cadrul unei manifestări stradale de sărbătorire a unirii care a adunat aprox. 2.000 de studenți. La manifestare participă și lideri legionari ca Ion Moța, lucru care a fost șters cu buretele de memoria colectivă românească în încercarea de a legitima puseuri naționaliste și de a le debarasa de implicațiile sale fasciste. Detalii pe blogul jurnalistei Bianca Felseghi, care popularizează studiul istoricului Cosmin Budeancă. 2. Relocarea a aproximativ 250 de romi dintr-o zonă rezidențială (str. Coastei) în apropierea gropii de gunoi a orașului (Pata Rât) a constituit un șoc pentru o minoritate de clujeni, chiar dacă politica de segregare a municipalității a primit aprobarea multor altora. Romii de pe Coastei se alătură unei comunități de aprox. 2000 de oameni care nu are acces la facilitățile de bază ale unui trai modern, consfințite prin drepturi în tratate internaționale și naționale (locuințe decente, acces la educație, locuri de muncă etc.). Mizeria materială a „țiganilor” de la Pata Rât e expediată ca fiind problema lor, întrucât nu li se recunoaște calitatea de cetățeni ai Clujului cu drepturi similare cu cele ale românilor sau maghiarilor. Detalii cu privire la această situație pe gLOC. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |